Invitat la ProSport LIVE, Marian Aliuță (37 de ani) a devenit și el protagonistul rubricii Totul despre colegii mei!, secțiune prin focurile căreia au trecut, rând pe rând, Ionel Dănciulescu, Erik Lincar, Adrian Matei, Flroin Motroc și Adrian Iencsi. Fostul mijlocaș de la Șahtior, Steaua, Rapid, Iraklis Salonic, Poli Timișoara și SC Vaslui și-a caracterizat 10 coechipieri de la Steaua din perioada 2003-2004. ProSport i-a prezentat în studio fostului fotbalist format de regretatul antrenor Petre Mihai o fotografie clasică de început de meci.
DOREL MUTICĂ‚ „Fața lui nu poate decât să te amuze. Dar vorbește foarte mult, au fost momente în care vorbeam foarte mult la telefon cu el, până când puneam mobilul pe bord câte două minute. El vorbea în timpul ăsta și eu spuneam >. Apoi iar îl puneam pe bord. Și el tot vorbea. Și eu iar spuneam >. Mi-aduc aminte cu plăcere de Dorel Mutică. La un moment dat, l-a lăsat Nea Piți să plece în China să dea probe la o echipă și s-a întors. Pitu, colegul nostru, era mai nebun. Și i s-a adresat antrenorului:
NANA FALEMI „Un băiat super, juca în naționala Camerunului în acea perioadă. S-a întors de la un turneu și a început cu jonglerii, probabil cu ce văzuse pe la Samuel Eto’o și pe la colegii lui. El credea că poate. Pitu l-a văzut și l-a taxat: > S-a supărat, dar i-a replicat prompt:
DANIEL OPRIȚA „Oprița? Bobină i se zicea! Așa i-au zis băieții. Avea un suporter personal la Steaua, de câte ori îl vedea, se lua de el. >, zicea Bobină. Suporterul se afla chiar deasupra tunelului, pe unde ieșeam noi de la vestiare. Odată, Oprița a crezut că n-a venit și când s-a uitat mai bine: >, i-a transmis fanul. >. Nu știu dacă a vorbit cu el, dar nu-l băga în seamă”.
GABRIEL BOȘTINĂ‚ „Un jucător extraordinar, tehnic. Nu știu dacă Steaua are în acest moment un jucător de talia lui, fără să jignesc pe cineva. Un fotbalist foarte bun, dar un tip închis, un singuratic, un nebun”.
VASILI HAMUTOVSKI „A rămas la Steaua și datorită faptului că eu vorbeam limba rusă. Impresarul care l-a adus în România probabil că nu i-a spus adevărul legat de sumele de bani, i-a spus doar că Steaua nu-l dorește. Agentul îl lăsase la București și urma să plece cu trenul. Atunci când un impresar vede că nu se concretizează un transfer, te lasă acolo și pleacă. Și îți ia cel mai ieftin transport. Atunci i-am spus lui Hamutovski: > Era Nea Piți atunci principal. Și am avut o discuție cu el, am vorbit să vedem care era situația. Ne-am dus la Nea Piți și i-a spus: >. El nu știa vreo sumă reală, îl mințise. Și așa am făcut ca Vasili să semneze cu Steaua. Așa am avut si eu un aport la aducerea lui și pot să zic că a fost un portar foarte bun”.
VIVI RĂ‚CHITĂ‚ „Ce să zic, fără să se supere pe mine… Pe mine mă amuza când i se adresa lui Victor Pițurcă, în vestiar, cu Nea Piți! De ce? Pentru că Vivi i se adresa cu „Nea” și Nea Piți arăta mai tânăr ca el. Mă amuza mereu. Am fost colegi, prieteni, un profesionist desăvârșit”.
FLORENTIN DUMITRU „Un jucător foarte bun. Toți știau că dribleaază în dreapta, dar nu știau și când!? Nimeni nu-l putea bloca. El era liniștit, în banca lui, dar și când se enerva… devenea nebun!”
POMPILIU STOICA „Un băiat bun, era finul lui Eugen Trică, mi-aduc acum aminte de o fază de la antrenamente. Jucam 5 contra 2, iar Pompiliu asculta foarte mult de Eugen, era nașul lui și era normal să asculte. La un 5 contra 2 s-a sdus să ia o minge de afară, noi am început 4 contra 2 și el era după minge. Când a venit, Eugen Trică tocmai greșise o minge, dar i-a spus: > Și Pompiliu l-a ascultat”.
MIREL RĂ‚DOI „Un jucător profesionist și un băiat deosebit. Îi doresc să reușească pentru că e un alt drum acum. Nu mai depinde numai de valoare lui, ci de mai mulți factori: inspirație, jucători. Nu ne spunea niciodată la ce echipă ar fi vrut să ajungă, dar e clar că își dorea să ajungă într-un campionat bun. A fost un moment când era de talia lui Chivu, dar a suferit și acele accidentări care l-au dat foarte mult înapoi. Într-un final contează că a ajuns să-și îndeplinească visul”.
MARIAN ALIUȚĂ‚ „Mai gras, mai bătrân, cred că am 15 kilograme în plus acum. Mai joc fotbal, îmi place, dar nu prea am timp, o dată pe săptămână jucăm. Asta e viața, rămâi doar cu amintirile. Dacă aș da timpul înapoi, n-aș mai face multe. Erau momente când aveam recuperarea și eu voiam să plec mai repede ca să ies. Eram foarte orgolios. Cum mă supăra cineva, voiam să plec și asta e o greșeală. Și faptul că m-am transferat de la o echipă la alta nu a fost bine, aveam încredere în mine, știam că pot juca la orice formație și asta m-a tras puțin înapoi. Unul dintre băieții mei joacă la școala de fotbal a lui lui Petre Marin și a lui Ghionea și aș vrea să nu facă greșelile mele. Totul depinde numai de el, e dornic, îi place fotbalul”.
CLAUDIU RĂ‚DUCANU „Claudiu… Ce pot să spun. Îmi pare rău de situația lui actuală. Sincer, l-am sunat după problema aceea din Mexic, într-o dimineață. L-am văzut activ pe Facebook și l-am sunat. Era 8:30, 9:00 și îl întreb. > Zice: >. Îți dai seama că i-am închis telefonul, i-am zis „Ești prost rău”, în glumă, normal. După l-am sunat din nou, după două, trei ore. I-am zis „Băi, ești nebun? Eu te sun să văd dacă ești bine și tu mă iei că sunt cu CanCanul. Crezi că dorm cu ei în casă?”. El, cu nebuniile lui, cum îl știm. E un băiat foarte bun, credincios, mergea mereu la biserică. În nebunia lui era un băiat foarte bun și îmi pare rău că a ajuns în situația asta. Să ai încredere în familie, în soție, să ai un copil cu ea și să te lase pe drumuri… Drumul lui era deja croit de familie, era foarte greu să-l mai schimbăm. Asta s-a întâmplat după perioada Steaua, după ce a jucat prin Spania, Germania, pe final de carieră. […] L-a lăsat pe drumuri. E o situație foarte gravă, i-a luat toți banii munciți de el. Avea simțul porții. Nu pot să uit faza aia, cu Dinamo parcă. Ratează, își pune tricoul în cap și după revine mingea tot la el. Orice făcea, oricum dădea gol”
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER