Otto Tomiuc a fost 36 de ani „talismanul” sportului cu pagaie și padele din România, competițiile în care a dat startul lăsându-se cu medalii tricolore
Otto Tomiuc este cel mai vechi arbitru internațional, a cărui imagine se asociază instantaneu cu platforma oficială și cu pistolul cu capse din care descarcă startul. Este poate un nume ce nu spune multe publicului larg, dar care e bornă principală în lumea caiacului și a canoei, o enciclopedie a sportului în care se leagă evoluțiile de 10 ale Nadiei, cutremurătorul atentat de la JO de la München si imaginea unui București în care „pe Herăstrău erau mai multe baze sportive decât sunt acum terase”, după cum mărturisește nostalgic.
Într-un colț al Bucureștiului își duce viața liniștit, prins în lupta cu uitarea și nepăsarea unui sistem ce își devorează valorile, un om simplu pentru care prezentul începe invariabil cu „pe când eram…”. Nu atât de mediatizat ca prietenul lui, Ivan Patzaichin, Otto Tomiuc poartă mărturia unor vremuri apuse.
O viață conturată de o mână de diplome, sute de fotografii, o decorație și mii de amintiri ce se leagă într-o poveste ce începe demult. În urmă cu 80 de ani, la Cernăuți, loc unde avea să își petreacă doar primul deceniu din viață, pentru că în 1940 se refugia cu familia în Germania. „Ne-au dus cu bou-vagonul, eram micuț, dar știu că eram bucuros că plecam, clasa a patra o făcusem acolo sub ruși și ne băteau la școală de nu se putea. Vorbeam atunci, pe lângă română, germana și poloneza; rusa nu s-a prins deloc de mine. Am stat într-o școală-lagăr ca o casă, unde cei care doreau munceau, nu era o opresiune foarte mare”, deapănă nea Otto firul povestirii. Un popas doar de un an, dorul de România aducându-l împreună cu familia la București. Corectitudine pentru ai noștri Povestește încet, cu voce domoală și imaginile unei Capitale de altădată se adună din umbra vremurilor. La început a fost boxul. „Am făcut câțiva ani fără să știe mama, semnându-mi în fals legitimația, apoi, când m-a văzut pe un afiș, înaintea unui meci, a trebuit să renunț”, își amintește el. A urmat caiacul, unde a cucerit tot ce era de cucerit la nivel național, după care a ales o nouă provocare, iahtingul: „Trecerea aceasta mi-a adus și cea mai grea meteahnă, fumatul. Trebuia să îmi dau seama cum bate vântul, să știu ce manevre să fac și urmăream fumul de la țigară. Mi‑au trebuit apoi vreo 40 de ani să scap de ea”, oftează el.
Contestat tot timpul de ruși și nemți
Însă anul 1965 avea să vină cu cea mai importantă schimbare din viață, examenul de arbitru-starter, pe care l-a susținut în limba germană. „Este postul-cheie, pentru că, la fel ca în atletism, el poate și descalifica sportivii care fură startul. Era destul de greu, mai ales că din partea rușilor și a nemților erau tot timpul contestații, dar pentru mine tot ce conta era ca băieții noștri să aibă parte de corectitudine”, explică hotărât, căutând parcă aprobare în ochii soției. Și ea fostă sportivă de performanță, tot practicantă a caiacului, cu trei medalii de argint la Mondiale și titluri naționale de le-a pierdut numărul. A urmat o carieră de-o viață în sport, întotdeauna cu pistolul în mână, gata de a declanșa iureșul pe apă în orice secundă.
Discuția își pierde din cursivitate când vine vorba de felul în care se face azi performanță. Nea Otto deplânge vremurile trecute, în care selecția în sport era dură și „parcă te durea inima să trimiți pe careva acasă”, făcând comparație cu timpul de acum, când abia aduni șase sportivi pentru un lot. Oftează și își continuă povestirea, care se înnoadă undeva, la un concurs din Franța. De afară răzbat glasurile vesele ale copiilor care se bucură de primele zile calde ale unei primăveri târzii. Undeva, într-un colț al Bucureștiului, un om simplu își retrăiește, în fața fiecărui interlocutor, viața.
Prietenie de-o viață cu Patzaichin
Activitatea sportivă de 36 de ani se leagă prin momente unice, recompuse din aminiri cu iz de legendă, dar și cu prietenii peste care timpul nu a putut să aștearnă uitarea. Printre cei care i-au fost aproape se află și legendarul Ivan Patzaichin, pe care l-a cunoscut pe când acesta concura. „Ivan este unic, ca el nu va mai fi nimeni niciodată în acest sport. Un sportiv, dar mai ales un om cum sunt puțini”, spune fostul mare arbitru. Patzaichin creionează și el legătura dintre ei: „Nea Otto e un om simplu, respectat de toată lumea, cu foarte mulți prieteni, și pentru mine este o onoare să mă număr printre aceștia. El ne-a ajutat foarte mult. Pentru noi, ca sportivi, conta să știi că ai pe cineva care e corect cu tine și cu ceilalți, și asta era o relaxare foarte mare”.
„Se temeau că Nadia va fi furată”
„Zeița de la Montreal” era păzită de trei oameni pentru a nu păți nimic
Prezent în delegația României la toate edițiile Jocurilor Olimpice între München 1972 și Atlanta 1996, nea Otto a fost martorul fenomenului care a redefinit gimnastica mondială. Din spusele lui se conturează o Nadia care nu era conștientă de valoarea ei. „La Montreal, Nadia era o copilă, se juca cu păpușile. Încă dinainte de a pleca acolo se auzise un zvon că vor să o fure, și asta era marea teamă a delegației noastre. Așa că era un om de ordine plasat la geam, unul la ușă și unul pe coridor”, povestește el. Cea mai dureroasă amintire din lumea sportului se leagă de JO de la München, din ’72, atentatul din 5 septembrie, când 11 sportivi israelieni au căzut victime atacului a opt palestinieni ce au pătruns în satul olimpic: „Evreii stăteau deasupra delegației noastre, au intrat la Henry Hershkowitz, cel care a dus drapelul, el a sărit pe balustradă de la ei la noi și a scăpat. Era un haos total, o teamă care a durat până la finalul competiției”.
Născut în aceeași zi cu Tovarașu’
Deși se declară apolitic, nea Otto zâmbește cu subînțeles când vine vorba de vremurile de dinainte de ’89. Născut în aceeași zi (26 ianuarie) cu Nicolae Ceaușescu, coincidența genera multe glume între prieteni: „Mă întrebau dacă am petrecut împreună. Pe Ceaușescu l-am întâlnit de două ori, am dat mâna cu el, dar niciodată nu se uita la tine, parcă nici nu erai, iar tovarășa își păzea întotdeauna poșeta”.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER