În 1940, oborenii au retrogradat, dar au rămas în prima ligă pe motiv că sunt o echipă „pur românească”. În sezonul următor aveau să câștige și titlul
O idee încetățenită este că autoritățile comuniste ar fi instalat, la noi în țară, sportul pe criterii ideologice. Fenomenul a început însă mult mai devreme. În anii 30 a apărut și tendința ca fotbalul românesc să schimbe criteriul valoric cu cel etnic. Mai multe evenimente au contribuit la tensionarea situației. În echipe, o pondere importantă o aveau maghiarii. Presa vremii se aliniase tendinței generale europene, de a radicaliza problema naționalismului. Existau și cazuri care alimentau polemica. Pe 2 octombrie 1932, după amicalul România – Polonia 0-5, Curentul punea pe prima pagină declarația portarului Czinczer, de la CAO Oradea: „Mă șterg la c… cu România voastră!”.
Ziaristul legitima jucători
Președintele federației, bănățeanul Aurel Leucuția, a devenit ținta criticilor pentru că-l proteja pe ziaristul de origine ebraică Moritz Beilis, de la Gazeta sporturilor. Acesta era influent la federație și făcea o puzderie de manevre dubioase. Beilis se „lipea” la toate deplasările (fusese inclusiv la Montevideo, la prima ediție a Mondialelor, pentru ca el să meargă în Uruguay fiind lăsat acasă un fotbalist!), aranja legitimări ilegale de jucători, era plătit de Ripensia să facă și pe impresarul. Cotidianul Curentul îl numea „scârba pământului” și „șperțarul Beilis”.
400 de fotbaliști evrei, excluși
Lucrurile au luat o turnură dramatică în 1940. Sportul intrase sub tutela organizației „Straja țării”, fondată de Regele Carol al II-lea. În august, „Straja” a decis: „Toate cluburile care nu se compun în majoritatea lor din cetățeni români creștini sunt desființate (…). Celelalte cluburi vor fi compuse în totalitatea lor exclusiv din membri cetățeni români creștini”. În urma acestei directive, autorii studiului „Istoria fotbalului românesc” au descoperit că 16 echipe, 400 de jucători și 150 de arbitri de origine evreiască au fost eliminați din campionat.
Echipele muncitorești – out
Corolar al acestor evenimente aberante, Unirea Tricolor a ajuns, din echipă retrogradată, campioană a României. Ciudățenia s-a petrecut în sezonul 1940-1941. În vara lui 1940, federația a decis „irevocabil” că retrogradaseră Victoria Cluj, Juventus București, Gloria Arad și Unirea Tricolor. Ultima a fost însă salvată de generalul Gabriel Marinescu (devenit președintele federației) pe 17 august 1940, pe motiv că e „pur românească”. Același Marinescu a scos din campionat trei echipe deoarece erau muncitorești: CAM Timișoara, FC Carpați și AMEFA.
Situația s-a radicalizat după venirea legionarilor la guvernare, în septembrie 1940. Gazeta sporturilor, care‑și întrerupsese apariția în august, a reapărut ca „publicație legionară”, fiind condusă de „camaradul Virgil Popescu”. În fruntea Directoratului de Fotbal, care a înlocuit federația, a fost numit tot un legionar, camaradul Vică Negulescu.
Camaradul Vică Negulescu intervine
A fost momentul de glorie al Unirii Tricolor, socotită echipa legionarilor. Însuși Vică Negulescu fusese președinte la gruparea din Obor. „Dacă, în ultimii ani, o echipă de fotbal a fost năpăstuită, hulită, batjocorită, aceasta se știe că a fost Unirea Tricolor. Azi e bine să se știe care au fost motivele acestei atitudini. Este echipa cea mai reprezentativă a Bucureștiului, a unui cartier pur românesc. Este echipa care a avut ca președinte pe profesorul Nae Ionescu și totdeauna mare animator pe avocatul Vică Negulescu”, se consemna în Gazeta sporturilor legionară.
Guvernarea legionară a căzut în ianuarie 1941, dar camaradul Vică Negulescu a rămas directorul fotbalului până în aprilie. Cât privește titlul câștigat de oboreni, rămâne în discuție posibilitatea strict valorică a unei echipe – Unirea Tricolor – de a lua titlul după ce, în sezonul precedent, nu izbutise nici măcar să se salveze de la retrogradare.
Va urma În episodul următor din „Blaturile fotbalului” vom vorbi despre dezastrul făcut de Dinamo și Steaua și pățaniile lui Titus Ozon, de la Unirea Tricolor
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER