Viața poetului, în 17 rânduri needitate

În luna iulie 2010, când mugurii bolii deja îi măcinau corpul,
Adrian Păunescu a acceptat o discuție cu ProSport despre fotbalul
românesc. A rezultat un interviu-eveniment, dens, tăios și de o
mare valoare editorială, care, din motive obiective, a fost
comprimat în print. Pasajul de mai jos n-a văzut lumina tiparului.
Citiți-l, pentru că merită: în numai 17 rânduri, marele poet a
deșirat firul propriei vieți.

„În această perioadă foarte încărcată de bilanțuri și regrete,
speranțe împuținate, constat cât de cumplit mi-a trecut viața. Când
am fost tânăr, a fost condamnat tata la 15 ani de pușcărie
politică. A fost arestat bunicul, dar n-a stat atât de mult în
închisoare, pentru că trecuse de vârsta la care putea fi bătut
bine. Nici la facultate nu mi s-au deschis ușile, fiindcă eram fiu
de deținut politic. Trei ani n-am putut concura. După aia a venit
perioada lui Ceaușescu, pe care am privit-o ca pe o renaștere. După
1980, Ceaușescu a început să comită greșeli de nemăsurat, cu
consecințe grave pentru noi toți. A venit Revoluția. Au fost oameni
care, deși mă înjuraseră în socialism că sunt anticomunist, acum mă
înjurau că sunt procomunist. Apoi a venit Convenția la putere, am
rămas șomer. Am scris zi de zi la România Liberă a lui Paler, care
mi-a oferit o pâine. Și-acuma suntem contemporani cu Băsescu și
constat în ce fel abordăm marșarierul. Suntem în plin marșarier, ne
întoarcem în Evul Mediu. Suntem marcați și de vecinătățile cu care
nu ne înțelegem, dar și de noi înșine. Am făcut mici operații de
comerț exterior cu fotbaliștii, Evul Mediu… Comerț cu oameni. Nu
e însă totul pierdut câtă vreme o femeie și un bărbat din România
își mai găsesc timp noaptea să se iubească și să gândească un
copil”.

Traseul unui geniu iubit și detestat
ª S-a născut pe 20 iulie 1943 la Copăceni, județul Bălți (azi în
Republica Moldova).
ª A debutat ca poet în 1960, iar din 1968 a devenit membru al
Partidului Comunist Român.
ª În 1973 a înființat „Cenaclul Flacăra”. Timp de 12 ani, membrii
cenaclului au susținut peste 1.600 de spectacole.
ª În anii 80, relațiile sale cu regimul comunist încep să se
degradeze. În 1985, în timpul unui concert la Ploiești, cinci
tineri au murit călcați în picioare în urma unei busculade.
Cenaclul a fost interzis, iar Păunescu a căzut definitiv în
dizgrație, numele lui fiind interzis la radio și TV.
ª În 1986 scrie o scrisoare elogioasă dictatorului Nicolae
Ceaușescu, la finalul căreia i se adresează șefului PCR cu „Să
trăiți, Măria Voastră!”
ª În ianuarie 1990 a fost la un pas de a fi linșat de
revoluționari. Păunescu a vrut să țină o cuvântare în Piața
Universității, dar a fost huiduit și scuipat. A scăpat de furia
mulțimii, care vedea în el un poet de casă al lui Ceaușescu,
refugiindu-se în Consulatul SUA.
ª Din 1992 devine om politic. Ales senator în trei mandate, în 1996
candidează la președinția statului, unde obține doar 87.163 de
voturi.
ª A publicat 51 de volume de poezii și proză

Moștenire de la
Adrian Păunescu

Imnul Universității Craiova 1983

De bucurie rar avurăm parte
În unele duminici, pe la nunți,
Suntem olteni pe viață și pe moarte
Suntem olteni, adică suntem munți.

Un rost ne-a dat măicuța noastră, dulcea,
Să fim, dintre români, cei mai fierbinți,
Din Dolj și până-n Olt și până-n Vâlcea
Și până-n Gorj și până-n Mehedinți!

Refren

Oltenia, Eterna Terra-Nova
Un cântec are astăzi și-n priviri
Hai Universitatea! Hai Craiova!
Tu, Campioana unei mari iubiri!

La Tricolorul românesc se-nchină
Și-i face jurământ prin luptă, azi,
Oltenia, provincia latină,
A lui Mihai, al nostru, cel viteaz.

Oltenia pandură a lui Tudor
Și-a lui Arghezi și-a atâtor duși
Oltenia celui mai mare sculptor
Al omenirii, Constantin Brâncuși.

Refren

Salut fratern, Moldova, Bucovina,
Salut fratern, Ardeal, și tu, Banat,
Salut fratern, Muntenie vecină,
Și Maramureș, neam ne-ngenunchiat.

Priviți această sacră frumusețe:
Oltenia pământ de oameni buni
Și pumn pedepsitor cu cinci județe,
Căuș al palmei vechilor tăciuni.

Refren

Olteni suntem în matca noastră
Olteni am fost și-așa vom fi
Iar Flamura roș, galbenă, albastră
Se oglindește bine și în Jii.

Tot ce avem, noi am făcut cu trudă
Și n-am trăit din milă și pomeni;
Spre binele acestei țări asudă
Și semeția noastră de olteni.

Refren

Imnul Rapidului 1980

Suntem peste tot acasă
Porțile ni se deschid
Nu-i echipă mai frumoasă
Și iubită ca Rapid

Refren

Rapid-Rapid
Luptă dacă ne iubești,
Rapid-Rapid
Haide, hai Rapid Giulești!

Inima ce-n piept ne bate
La nevoie e un tun
Pentr-o singură dreptate
Să învingă cel mai bun

Refren

Nu vă dați bătuți o clipă
Învățați acest refren
Imnul nostru de echipă
Glasul roților de tren

Refren