Doctorul Vlad Ciurea dezvăluie că alimentul preferat al românilor, care e și de post, e contraindicat pentru că distruge creierul. De câți ani nu l-a mai consumat

Reputatul medic neurolog Vlad Ciurea a dezvăluit care este alimentul pe care românii ar fi bine să-l evite, deoarece distruge creierul.

Alimentul preferat al românilor, care e și de post, distruge creierul, motiv pentru care doctorul neurolog Vlad Ciurea recomandă să nu mai fie consumat.

Doctorul Vlad Ciurea spune că dezvăluie că alimentul preferat al românilor distruge creierul

Ortodocșii sărbătoresc, la noapte, Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. În precedentele 39 de zile s-a ținut Post, pe alocuri aspru. Conform tradiției, românii au putut consuma numai alimente care nu au origine animală.

Unul dintre alimentele permise în Post este cartoful, dar renumitul medic neurolog Vlad Ciurea a transmis că acesta are efectele devastatoare asupra organismului, mai precis asupra creierului.

„Cred că de 10 ani nu am mai mâncat. Cartoful, în general, îl îndepărtez. Știu că acest carbohidrat nu favorizează sub nicio formă activitatea cerebrală.

Pâinea, în cantitate mică, este bună. Dar pâinea, pentru creier, moleșește activitatea cerebrală. Tot carbohidrat este la bază. Iar amidonul stă la baza carbohidraților. Îmi pare rău, dar astea sunt adevărurile!”, a explicat renumitul medic neurochirurg, potrivit Gândul.

Oamenii sunt îndemnați să nu consume alimente de origine animală în Post

Postul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos se termină la noapte, când preoții vor ieși din Biserică și vor împărți Sfânta Lumină adusă de la Ierusalim. Ca și în cazul Postului Nașterii Domnului, sau Postul Crăciunului, cum este cunoscut în popor, perioada de post este de 40 de zile.

În tot acest interval de timp, oamenii sunt îndemnați să nu consume alimente de origine animală. Există, însă, diverse discuții în contradictoriu legate de fructele de mare.

Postul se încheie cu Slujba de Înviere

Învierea Domnului, numită şi sărbătoarea Paştilor, este ziua în care răul şi viclenia sunt lăsate deoparte, îmbrăcând haina adevărului şi a bucuriei. Cea mai veche sărbătoare a creştinătăţii a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos.

Slujba de Înviere începe în jurul orei 23.00, în interiorul lăcaşurilor de cult. Învierea Mântuitorului este proclamată în afara bisericii, pentru că îi priveşte atât pe credincioşi, cât și pe necredincioşi.

La miezul nopţii, preoții ies din biserică, având lumânarea aprinsă şi îi îndeamnă pe enoriași: „Veniţi de luaţi Lumină!”. Credincioşii pot pleca acasă și cu bucăţele de pâine sau cozonac stropite cu vin, denumite Paşte.

Acolo unde spațiul o permite, alaiul, avându-i în frunte pe preoți, dascăl şi cântăreţi, înconjoară biserica de trei ori, cântând „Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.

În cele mai multe situații, însă, se ține o sliujbă în afara bisericii, care durează aproximativ 30 de minute, după care preoții, dascălul şi cântăreţii se întors în biserică alături de enoriași, participând la slujbă până în jurul orei 03.00 dimineaţa.