Elena Udrea și Alina Bica apelează la ultimele „gloanțe”. Dezvăluirile omului de afaceri care le-a găzduit în Costa Rica

Cornel Tăbăcaru, omul de afaceri care le-a găzduit pe Elena Udrea și Alina Bica în Costa Rica, a dezvăluit, marți, mișcarea disperată la care a apelat fosta „Blondă de la Cotroceni” în încercarea de a ieși din închisoare.

După ce judecătorii costaricani i-au respins recursul și au decis că trebuie să rămână, alături de prietena Alina Bica, în spatele gratiilor până la finalizarea procedurii de extrădare, Elena Udrea s-a adresat ACNUR – organizația ONU din Costa Rica -, în speranța că va putea fi ajutată să stea, totuși, alături de micuța Eva Maria. Acum, solicitarea ei se află pe rol și va fi luată în calcul în maximum 15 zile: „Elena a apelat la organizația ONU din Costa Rica (ACNUR), care acordă asistență migratorie, iar serviciile ei sunt gratuite. Având în vedere că are un copil minor, solicitarea ei a fost schimbarea măsurii de arestare în cea de control judiciar, inclusiv forma de brățară electronică la picior. Solicitarea a fost depusă de un avocat consilier din oficiu, vineri, dar încă nu s-a fixat un termen, deoarece pentru astfel de solicitări termenul este de 15 zile”, e anunțul făcut de Cornel Tăbăcaru, un afacerist român care le-a asigurat condițiile de viață Elenei Udrea și Alinei Bica în timpul perioadei petrecute în Costa Rica înainte de arestarea de către Interpol.

Cornel Tăbăcaru (foto), milionar român rezident în Costa Rica, e un apropiat al Elenei Udrea și Alinei Bica

Apropiat al fostului ministru și al fostei șefe a DIICOT, Tăbăcariu a explicat pe larg situația celor două: „Se confirmă ce am spus eu. Ele, probabil, vor ataca în continuare decizia de a rămâne în spatele gratiilor. Termenul de două luni despre care se tot vorbește este cel cerut de Interpol autorităților române pentru a depune toate actele pentru extrădare. Ministerul Justiției din România și-a făcut treaba, dar acesta este termenul. După aceste două luni, procedura de extrădare din Costa Rica durează luni de zile. Ele sunt, în continuare, solicitante de refugiu. Au doar o calitate, nu un statut. În acest moment, sunt 20.000 de cereri de azil politic, nu doar ale lor. Oameni buni care vă uitați la televizor de dimineață, e clar, ele puteau să conteste decizia doar dacă s-ar fi întâmplat ceva în procedura de arestare, adică să fie ceva care s-a schimbat din momentul arestării și până acum”.