Fiii foștilor internaționali încearcă să scrie istorie la EURO U21. Marco Dulca este la primul său turneu final. S-a născut în Coreea de Sud, acolo unde evolua Cristi Dulca, la un an după ce tatăl său evolua pentru România la Campionatul Mondial.
Un dublu vis devenit realitate, în familia Dulca: „Râdeam, plângeam, mă îmbrățișăm”. România U21 va întâlni Olanda U21, miercuri, 24 martie, de la ora 22:00, urmând ca tricolorii să joace cu Ungaria U21, pe 27 martie și cu Germania U21 pe 30 martie, în Grupa A a Campionatului European de tineret organizat în Ungaria și Slovenia.
„M-am bucurat pentru că a fost convocat, cu atât mai mult cu cât ratase acum doi ani un turneu final, având o contribuție majoră în calificări, unde a jucat în 7 meciuri. M-am bucurat pentru bucuria lui. Sunt mândru că reușește la o vârstă așa fragedă să ajungă la turneu final. Chiar îi spuneam că eu am fost la Mondial și el este la European. Râdeam că mai are până să mă ajungă…Mi-a spus că mai are doi ani” povestește Cristi Dulca pentru ProSport.
Juca la Rapid și tocmai cucerise campionatul când Anghel Iordănescu l-a sunat să-i spună că este în lotul pentru Franța ’98. Convocarea lui Marco i-a amintit lui Cristi Dulca de acel moment: „Eram cu fostul meu antrenor de la CFR, Ioan Ciocan, în mașină și m-a sunat Iordănescu să-mi zică să mă prezint la lot. Am tras frâna de mână. Râdeam, plângeam, mă îmbrățișăm cu Ciocan. Mă claxonau toți, pentru că eram în mijlocul drumului. A fost o surpriză pentru că era marea generație a României.
Din punct de vedere sportiv nu era o surpriză, pentru că aveam evoluții bune la Rapid, dar era foarte greu să prinzi naționala. Erau mulți jucători foarte buni pe acest post. Cu 4 ani înainte eram în Liga 2 și mă uitam la Campionatul Mondial din America.
Mă gândeam cum ar fi să joc și eu la un turneu final… Și după 4 ani eram cu ei în vestiar. Un vis devenit realitate, ca și la Marco. Când avem 16-17 ani le spuneam colegilor că o să ajung la națională. Râdeau de mine. Eram în Liga 2. Dacă nu îți dorești, nu reușești”.
Cristi Dulca a jucat în meciul cu Tunisia de la acel Mondial. Mai târziu, avea să urmărească alături de fiul său acele momente. Își amintește cum atacantul tunisian l-a păcălit și arbitrul a dictat penalty. „S-a lăsat pe mine și mă ținea de șort. Eu nu l-am faultat. Genul de penalty la care un arbitru care nu a jucat fotbal nu știe cum e. Eu trebuia să joc titular la Campionatul Mondial. Iordănescu mi-a zis înainte de un meci amical cu Israel că vrea să înceapă cu mine titular.
Erau 30.000 de spectatori în Ghencea și mă huiduia tot stadionul, pentru că eram rapidist și noi eram pe locul 1 și ei pe 2. N-am mai vrut să ies la pauză, era foarte greu pentru mine. Era foarte urât să fiu huiduit la națională. Cu jucătorii de la Steaua erau ca o familie, dar suporterii m-au huiduit. Îți dai seama ce era în sufletul meu. Dar lăsând la o parte asta, faptul că am fost la un Campionat Mondial șterge tot cu buretele. Un vis”.
Pe Marco Dulca l-a dus la fotbal de la 5 ani. Cristi și-a dorit ca fiul său să devină fotbalist, încă de când acesta s-a născut: „Nu mă gândeam atunci, dar clar îmi doream să îmi crească pe urme. Să fie fotbalist. Pe la 5 ani, tata îl lua în curte și îl punea să dea la poartă. Eu eram mult timp plecat și nu aveam atâta timp. De la 5 ani l-am legitimat la U Cluj. Are 16 ani de fotbal și eu am avut 15 în total (râde). Eu l-am dus la fotbal, eu l-am îndemnat să meargă. În lotul de acum sunt Marco, Chindris, Moruțan și Ganea. Toți au fost colegi de echipă la U Cluj, la copii”.
Fostul internațional l-a îndemnat pe fiul său să joace relaxat la Campionatul European care începe miercuri. Spune că Marco este mai ambițios, mai pregătit și mai tehnic decât el: „I-am zis să facă exact ce știe mai bine. Să aibă concentrare să fie dezinvolt, încrezător în el. Are multe meciuri în acest sezon. Îl văd montat. Are ambiție, calități fizice… Este mult mai ambițios ca mine, având și norocul să joace într-o perioadă cu condiții mult mai bune.
Procesul de dezvoltare al unui fotbalist este diferit acum, șansele pe care le ai sunt mai mari. Noi alergam în Poiană de ne dădea sângele pe urechi. Mi-aș dori să fie sănătos. Eu m-am lăsat al 30 de ani din cauza unei malformații din naștere.
Sunt convins că drumul lui și cariera lui în fotbal va fi frumoasă. Indiferent dacă joacă sau nu o să fiu la fel de implicat. Voi trăi la maxim orice joc. Mi-aș dori să joace și să aibă rezultate echipa națională. Este o generație frumoasă și talentată”.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER